sâmbătă, 24 septembrie 2011

Povesti de montaniard din luna lui gustar





Septie… cuvantul cu o rezonanta, incarcatura si utilizare nemaiintalnita pana in vara aceasta pe tot parcursul saptamanilor de tabara. Povestea se continua de anul trecut, cand in seria 9 de tabara, pe atunci in Retezat, ne-au trecut pragul elevii din Campia Turzii, Petrosani si Cluj cu totii participanti pentru intaia oara in taberele Adeona. Anul acesta, cel de-al doilea an in care ei veneau in tabara la munt,e li s-au alaturat si micutii Timisoreni.
Activitatile binecunoscute au fost bifate si de catre taberistii cu numarul 7 la serie. Catarat, caiac, plimbari cu bicicletele si traseele montane, cu toate duse la bun sfarsit, dar mai ales cu un munte de voie buna si zambete nesfarsite. 




 

Traseul cu bicicleta l-am repetat pana la plictis de nici mai mult nici mai putin de cinci ori... aveam de multumit mai bine de 60 de copii asa ca am repetat de cate ori a fost nevoie binecunoscutul traseu cuantificat in drumul ce duce spre Huda lui Papara. A fost cald si soare... foarte soare, motiv pentru care am mai adaugat inca un strat de bronz tenului negricios(de zebra) ce-si facuse deja aparitia pe pielea-mi “tatuata” parca cu urmele maiourilor si ale pantalonilor scurti. Cu toate acestea, nu as da bronzul de munte pentru nimic!


Nu pot sa tastez alte si alte amintiri fara a nota evenimentul mondial din Salciua – am luat parte la primele lectii de chitara! Da, eu – afona pamantului cu vocea-mi inegalabila fortata la maximum pentru a nu falsa catusi de putin. Azi putin, maine tot putin si uite-asa am invatat, printre bataturile de pe degete, primele acorduri... pas cu pas. Greu, insa fara exersare, perseverenta si intr-adevar o ambitie de fier in cazul unei semiafone daca nu afone veritabile, voi reusi sa zdranganesc si eu chitara la foc de tabara. “La multi ani” si “Suleiman Pasa” mi-au reusit deja, cu sacadatul tipic la trecerea dintre acorduri. Ce va urma? Nici eu nu stiu... 





Chitare si chitaristi/e au fost aproape “septie” la numar, motiv pentru care nu ne-am putut ca nu a avut cine sa ne cante zeci de melodii. De la folk la cantece fredonate la orele de muzica si imnul scolii, la cantece in limba engleza s-au cantat de aceasta data in tabara. Spectacolul a fost pe masura mai ales in penultima seara unde momentul carnavalului a animat toti participantii. 




Dansuri in sicron, cantece in turca, scenete pregatite cu grija de acasa pe tema anti-drog, momente haioase si, piesa de rezistenta, un cantec al “micilor mineri din Petrosani” ce-au intitulat un cantec pe linia melodica a  binecunoscutului slagar dintre Carpati, “Pusca si cureaua lata". Copiii ne cantau despre tabra, despre noi, monitorii Adeona si despre ceea ce inseamna viata de miner. Imi amintesc si acum cateva din versurile cantecului pe care-l pastram inca pe undeva prin “Laboratorul lui Dexter” care ascunde si pastreaza atat de multe amintiri. 
Tot la seria momentelor artistice trebuie amintit si Imnul Adeona din Retezat, un frumos cantec pentru care ii adresam sincere multumiri d-nei prof. Liana Opris si copiilor de la Scoala Generala “Al. Vaida Voievod”,  Cluj-Napoca pentru cantecul frumos. 




Pe traseele spre Huda lui Papara si Cascada Sipote buna dispozitie era indesata bine in buzunarele noastre. Drumul de intoarcere de la Sipote spre Salciua a fost incarcat cu zeci si zeci de glume ale caror maxim au culminat in momentul traversarii paraului Ponor peste podul de fier imporvizat de localnicii gospodari. De acolo si pana la tabara din Salciua aproape ca nu mi-a disparut zambetul de pe buze... o conversatie mai mult decat haioasa cu taberistii si cateva minute in care convingeam un olimpic national la chimie ca apa este contaminata cu o substanta al carei nume nu-l voi da acum, mi-au starnit pofta de ras asa cum de mult nu mi s-a mai intamplat. Pentru detalii scrie-mi pe mail si am sa-ti spun numele substantei inventate de mine, evident, a carei rezonanta fonica te induce in eroare. 




 In timpul drumetiilor montane, realizate intr-un ritm al grupului, astfel incat sa ajunga toti micutii la destinatie si inapoi, erau prilej de relaxare de fiecare data... cu toate ca eram mereu cu ochii-n patru si le atrageam atentia la fiecare abatere de pe poteca. Ascultam natura, ma hraneam cu verdele muntelui, cu racoarea vantului ce-mi tasa usor obrajii inrositi intr-o zi insorita de august si ma bucuram de fiecare umbra racoroasa a padurii de fag. La capatul traseului eram rasplatiti cu o pulbere rece de apa ce se gasea mereu in suspensie aproape de cadearea de apa. Ma bucuram copilareste de fiecare data cand imi faceam curaj si stateam zgribulita sub ea... imi placea cum picurii ma ating si se evaporau subit pe tegumentu-mi infierbantat de atata soare. Tineam mainile tremurand sub apa rece si lasam ca fiorul naturii sa ma patrunda in totalitate... fiorul transmis de fiecare lovitura criogenata a apei. Plecam apoi spre tabara, cu maioul un de fiecare data... soarele insa-mi storcea fara sfiala de fiecare data in cateza zeci de minute tesatura-mi umeda si ma lasa din nou incalzita in drumul de intoarcere. Noroc cu apa rece de izvor ce ne alimenta de fiecare data gatlejurile insetate...
Privesc de aceasta data stancaria Rezervatiei Scarita Belioara cu un binoclu german de foarte buna calitate... il indrept si catre abruptul ce strajuieste falnic platoul de la Sipote si raman cateva minute in urma grupului. Ii priveam de sus, de pe poteca, de la marginea padurii, cum traverseaza poenita pe curba de nivel. Privesc din departare si satul... gasesc o Salciua parca afundata in linistea monotona a lunii august, atunci cand pana si taranii uita de lucrul campului si dormiteaza imbatati parca de atat de multa armonie sub umbra capitelor de fan.





Serile erau trase de coada mult peste ora noastra obisnuita de culcare si spre oboseala noastra de a2-a zi treceau lejer de ora 3 dimineata... conteaza ca am multumi pe toata lumea si toate activitatile au fost bifate de pe lista asa cum o faceam deja de o vara intreaga.
La finalul celor “septie” zile de tabara lacrimile erau cu greu ascunse de taberisti. Cu totii regretau plecarea spre casa intrucat si-ar mai fi dorit macar o saptamana petrecuta in tabara de la Salciua.
Ultima seara a plouat in reprize, motiv pentru care focul de tabara s-a metamorfozat doar intr-o seara de chitara in sala de mese a taberei. Noi am incercat, am cladit lemnele si eram gata sa dam scanteia magica lemnelor uscate, insa natura a avut de spus si de aceasta data ultimul cuvant... a fost un nu clar, pe care noi l-am inteles, insa copiilor le-a fost greu sa perceapa o tabara la munte fara foc de tabara. Poate la anul...


Ii asteptam cu bucurie si cu activitati noi si anul viitor, pentru a impleti impreuna un sir lung de amintiri in care vom pune, fiecare dintre noi, o farama de speranta, de visare... de farmec ascuns in natura... in acea atmosfera ce se leaga intre prieteni in tabara. 




Si pentru ca titlul initial al articolului se vroia a fi "Visand sub cerul stropit de stele intr-o noapte de august", dar nu mai este am sa iti scriu cateva randuri si ganduri in acelasi timp despre acesta. La prima vedere titlul ducea cu gandul la noapte, la inserare, la cerul instelat de august la care visam cu totii si aruncam ganduri spre stele, tintite in intuneric spre cer cu dorinta de a ni se indeplini cat de curand... motiv pentru care iti spun urmatoarele... daca esti un visator/visatoare sub stele, daca crezi in faptul ca toate gandurile aruncate in Univers la un moment dat se vor implini, mai devreme sau mai tarziu, iti spun sa te gandesti de doua ori inainte sa arunci intr-o noapte de august un vis spre stele... eu l-am aruncat atunci, intr-o noapte de august, iar urmatoarea seara, in obscuritate, era implinit... sub aceeasi Cassiopea, sub acelasi monument cosmic...


Sa fiti iubiti si vreme buna!



Redactare : Salciua, Jud. Alba, 21-08-2011
Multumiri, Radu Mihailescu, pentru pozele cu data inscriptionata pe ele!

luni, 19 septembrie 2011

Festivalul "Floare de Folk" Editia aII-a 2011

"Floare de Folk"
Festival de muzica si natura
Editia a II-a

Apuseni, Salciua 30 septembrie - 2 octombrie 2011



Pentru ca florile de folk rasarite in sufletele noastre de fiecare data cand ne pierdem printre acorduri de chitara si versuri ce ne bucura auzul la oricare auditie, am simtit nevoia, si in acest an, sa reluam acea intalnire intre prieteni buni ce muntele i-a chemat, ce natura i-a unit si de aceasta data, iar cantecele folk interpretate de artisti dornici sa transmita prin cantecul lor emotie si o farama de visare, readucem in lumina reflectoarelor cea de-a doua editie a festivalului de muzica si natura, Floare de Folk.

Anul acesta evenimentul este organizat de catre:


Asociatia "SOS Terra Nostra", Arad


Locatia aleasa in acest an pentru desfasurarea festivalului de muzica si natura se afla situata intr-unul din cele mai pitoresti locuri de pe Valea Ariesului, curtea Complexului Adeona Apuseni, localitatea Salciua de Jos, Judetul Alba. De aici, distanta catre cele mai importante orase este de:

77 km pana la Cluj-Napoca
45 km pana la Turda
55 km pana la Campia Turzii
40 km pana la Campeni


Complexul este situat intr-o pozitie ideala pentru a porni in scurte drumetii sau trasee spre bijuteriile Apusenilor, sau pentru a va relaxa privind Masivul Bedeleu ascultand curgerea Ariesului.



Cu sprijinul Primariei si Consiliului Local Salciua, Jud. Alba si a sponsorului oficial Heineken Romania vom atinge si obiectivele festivalului "Floare de Folk" si la cea de-a doua editie:
  • Punerea in valoare a muzicii romanesti de calitate, cantata live, precum si expunerea cantaretilor de muzica acustica si folk
  • Promovarea obiectivelor naturale ale Masivului Bedeleu, a patrimoniului istorico-cultural al zonei Salciua
  • Stimularea turismului local si regional



Artisti invitati:
Au confirmat deja prezenta urmatorii artisti: Emeric Imre, Magda Puskas, Ioan Onisor, Ionut Mangu, Razvan Krivach, Cristian Buica, Ducu Berti, Vasile Mardare, Dudu Isabel, Radu Pietreanu si Mihai Napu. Acestora se adauga Grupurile Arta si Motto.



Programul festivalului:
Vineri 30 septembrie 2011
  • 16.00-20.00 sosire participanti(public)
  • 19.00-19.15 debutul festivalului
  • 19.15-24.00 recitaluri folk
Sambata 1 octombrie 2011
  • 10.00-19.00 excursii de vizitare a zonei Salciua - Masivul Bedeleu
  • 19.00-20.00 sectiunea “open stage”
  • 20.00-24.00 recitaluri folk
  • 24.00-focul de tabara
Duminica 2 octombrie 2011
  • Inchiderea festivalului.
  • Plecarea spre casa

“open stage”- sectiune a festivalului in cadrul careia orice interpret amator poate sa cunoasca sentimentul unic al prezentei pe scena.

Cazarea in zona: - Harta cu pensiunile din Salciua - Click aici

  • Complex Adeona Apuseni - www.pensiunea-sipote.ro - 0722/100.000
  • Pensiunea Poarta Zmeilor - www.poartazmeilor.ro - 0744/656.029
  • Pensiunea Sub Piatra - www.pensiuneasubpiatra.ro - 0768/332.545 - 0745/302.911 - 0258/788.671
  • Pensiunea Larix - www.larix.com - 0763/819.090
  • Localnic: Bortes Jeni - 0765/465.512
  • Localnic: Bolog Ileana - 0763/297.395
  • Localnic: Negrea Lenuta - 0766/457.715
  • Localnic: Borlea Beniamin - 0765/676.924
  • Localnic: Gligan Valer - 0761/679.057



Iti dau intalnire intre 30 septembrie si 2 octombrie la Salciua, acolo unde vom fredona impreuna cantecele nemuritoare ale muntelui, ale naturii, ale sufletului mereu tanar si deschis... cantecele folk. Ia cu tine o mana de prieteni - am sa vin si eu cu ai mei - si facem impreuna o trupa pregatita sa dea startul la distractie pentru trei zile, printre frunzele cazande ale padurilor de fag, intunericul pesterilor ascunse in Masivul Bedeleu si stralucirea unduioasa a Vaii Ariesului.


Te astept la festival!

vineri, 9 septembrie 2011

Apa ce învinețește stânca Bedeleului - Dolina Vânătării





Aniversari peste aniversari in seria sase de tabara si o durere de gat teribila – sunt elementele centrale care-mi fug acum prin minte la primul gand indreptat spre saptamana cu numarul sase de tabara in Apuseni.
Taberistii din Caransebes, participanti mai vechi la programele noastre de vara in Retezat acum doi ani, Parang anul trecut si Apuseni, in acest an, alaturi de micutii Aradeni si Clujenii au avut o sedere cu ploaie, ce-i drept in tabara, insa plina de evenimente frumoase despre care, spun ei, ca-si vor aminti cu drag in timp. Startul la distractie era anuntat inca din mesajele pe care taberistii ni le trimiteau pe site-ul Adeona



Intr-adevar elevii banateni s-au distrat ca la carte, au participat la activitatile noastre, s-au pozat ca la sedintele foto, iar la finalul celor sapte zile de tabara copiii au promis ca vor reveni in numar si mai mare vara viitoare. 




Incepem cu traseul la Huda lui Papara si continuarea spre Vanatarile Ponorului,  defapt intrarea in pestera amintita anterior. Cu o durere de gat chinuitoare, hotaram faptul ca e mai bine sa renunt in a mai continua traseul inceput si ma intorc totusi cu grupul celor mici pe la Manastirea Sub Piatra. Ii vedem din curtea inverzita a manastirii pe cei ce au continuat traseul in urcarea lor pe saua ce duce spre peretele vanat al dolinei, acolo unde se intalnesc cele trei paraie: Valea Seaca, Ponor si Poieni.




Ne-a bucurat din nou cu prezenta lui folkistul clujean, Ioan Onisor, venit alaturi de Alexandra Sidor, o voce inconfundabila regasita mai ales in ultimul an pe scenele unde se canta folk si muzica de suflet. Printre altele, "Portocala", "Tron in Apuseni", "Pseudofabula", "2000 de ani" si piese apartinand repertoriului Alexandrei, una dintre ele chiar in prima auditie, i-au incantat pe elevii taberisti pana cand somnul i-a invins si i-a impins tiranic la culcare. Dupa plecarea lui Onisor noi am continuat seara sarbatorindu-ne aniversatii: al nostru coleg de echipa, Adi si medicul taberei a carei aniversare a fost de-a dreptul plina de "peripetii", cel putin din punct de vedere medical. Si pentru ca suntem buni la improvizat, tortul cu frisca a fost inlocuit cu un veritabil tort din pateu ornat cu urme de furculita de jur imprejur. Madicul a primit de asemenea un cadou, si anume un CD Folk apartinand artistului Ioan Onisor. Zecile de clatite si porumbul fiert savurat din plin au completat parca petrecerea aniversara. La cat mai multe astfel de aniversari impreuna!



Ajungem intr-o zi cu soare si la Cascada Sipote Sus, al carei susur de izvoare ne-a domolit putin mintile afundate in zgomotul jocurilor de tabara. Pentru ca 5 minute la munte sunt mai mult decat necesare pentru o clipa de visare... Ne racorim iar sub apa rece a cascadei de travertin, admiram din nou “tronul din Apuseni” pe unde apa limpede curgea stralucitoare sub razele soarelui agatat deasupra stancilor Bedeleului. Ne intoarcem incet prin padurea de fag cu aceeasi prudenta a noastra... la urcare cu totii inaintam in sir indian pe partea dreapta, iar la coborare tinem mereu partea stanga. E regula batuta in cuie pentru siguranta tuturor! Ne echipam cu sepci pe cap la iesirea din padure, luam o gura buna de apa si ajungem fara sa ne dam seama la tabara din Salciua unde o masa copioasa(din nou), precum la mama acasa, a dat putere taberistilor pentru a lua parte la alte activitati pregatite cu mare drag de catre noi. 






Caiacele nu au fost puse pe apa in aceasta serie, caci ploile care nu ne lasau macar o zi in pace ne-au impiedicat a testa apa Ariesului. Insa copiii au catarat, au facut o plimbare cu bicicletele pana aproape de Huda lui Papara si cu siguranta au “abuzat” de aparitia fileului in curtea interioara a taberei Adeona din Apuseni. Zi de zi terenul se umplea de elevii dornici de miscare ce bateau mingea de volei cu foc si plesneau fara frica Wilsonul albastru de fiecare data cand mingea furioasa se indrepta spre ei. Meciul decisiv s-a dat intre doi dintre insotitorii grupului din Caransebes contra celor doi colegi, Ilie si Adi. Cine a castigat? Ei bine... trebuie retinut faptul ca echipa Adeona e mereu castigatoare, asa ca, scorul de 2 la 1 i-a desemnat castigatori pe ai nostri. Un adevarat spectacol a fost de pe margine, sustinandu-i asa cum puteam noi, spre entuziasmul copiilor. 




Oul zburator, concursurile sportive, prezentarea notiunilor introductive pentru acordarea primului ajutor, precum si a celor de escalada, prezentarea echipamentului montan si de catarat sau proiectii video au fost cateva din activitatile la care elevii au participat, invatand lucruri noi, depasindu-si poate anumite temeri sau pur si simplu simtind putin din adrenalina tipica de cand esti in varful panoului de escalada. Insa de amintit si de povestit nepotilor a fost seara de carnaval, o adevarata comedie prezentata in fata noastra de catre toti elevii participanti. De la momente nostime si dragut prezentate de cei mici, deghizati in zane, fantome si alte personaje, pana la scene si "indivizi ce apar pe sticla" imitati atat de bine de catre elevii mai mari din Caransebes pline de umor si de un comic rar intalnit printre copii. A fost o portie de ras ce ne-a infrumusetat seara de tabara si mai mult.





La focul de tabra s-a cantat din nou pana tarziu in noapte, cand somnul ne-a impins spre paturile noastre pana si pe noi, adultii. Insa nu ne-am lasat dusi pana nu am degustat din porumbul prajit in jar, mult prea ars uneori pe o parte si inca necopt pe cealalta... insa gustul a fost pe masura asteptarilor noastre. 


Acestea fiind spuse, am incheiat si cu povestea seriei 6 de tabara si o incepem pe cea a seriei 7... a seriei 8... a seriei 9 si...cine stie ce ne va ascunde si seria 10, ultima pentru sezonul 2011 de tabere.
S-auzim de bine si de vreme buna!

Redactare : Salciua, Jud. Alba, 19-08-2011



Multumiri Alex Andriuc pentru ultimele opt poze

Internship platit cu biroul la munte

Bine v-am regasit!  Acum 11 luni scriam pentru ultima data pe blogul personal. Au fost de atunci zile in care mi-am cautat dori...