sâmbătă, 28 februarie 2015

Schi in Sureanu








Weekendul trecut drumurile inzapezite ne-au purtat inspre Muntii Sureanu, la Domeniul Schiabil Sureanu.
Deschis de cinci ani de catre doi investitori privati din Alba Iulia, din punctul meu de vedere de niste oameni care au tintit sus intr-un turism hivernal romanesc, Domeniul Schiabil Sureanu ramane inca ascuns pe culmile alpine ale muntilor, fiind un munte ce pastreaza in maruntaiele sale varfuri si creste putin umblate.
Drumul pana la Domeniul Schiabil, cel putin din Sebes, e derizoriu si, din pacate, descurajator pentru multi turisti. De la Barajul Taul Bistra accesul devine enervant de greoi si incetinit, intrucat portiunile de drum asfaltat ce alterneaza din sute in sute de metri cu santurile unor amenajamente hidrice iti taie din elan. In fine, pana in Luncile Prigoanei, o mica si inca nesufocata asezade de cabane aproape ca se poate ajunge cu orice masina, insa e recomandat sa aveti lanturile la voi.
De acolo pana la partie recomand, in cazul in care mergeti cu masina mica, sa aveti lanturile la voi si nu doar sa le aveti in portbagaj ci si sa le puneti pe roti. Cu 4x4 poti ajunge fara nici o problema.











Sambata si duminica, zilele in care am schiat noi, se pare ca circumstantele au favorizat ca sederea noastra in Sureanu sa ne lase o impresie tare placuta. Parcari au fost destule pentru cele doua zile in care am fost noi acolo, insa din punctul meu de vedere n-au fost atat de multe masini precum m-as fi asteptat. Sambata am prins loc la aprox. 100m de instalatiile de transport pe cablu, iar duminica am parcat langa masina direct de pe schiuri, fiind fix sub urcarea de la telescaun. Pe principiul "cine se trezeste de dimineata departe ajunge", asa veti gasi si locul de parcare, evident.
Partiile au fost aproape impecabile. Exceptand cateva portiuni de gheata spre sambata dupamasa, absolut toate partiile functionale erau numai bune pentru schi. Nu erau deschise toate, insa cred ca acelea care erau deschise cat am fost noi acolo iti ofereau posibilitatea sa nu te plictisesti.
Ma intreba cineva despre zapada... ei bine, e subiectiv si impropriu sa spun cum a fost zapada acum o saptamana. Cel mai bine e sa va interesati cum e atunci cand mergeti voi, insa weekendul trecut, repet, starea partiilor era foarte buna, zapada destula cat sa poti schia in voie, cu toate ca domeniul schiabil nu are achizitionate tunuri. La altitudinea si orientarea care da peste nas multor derdelusuri din tara, nici nu e nevoie(atentie, nu se compara altitudinea si configuratia muntilor nostri cu Aplii, Pirineii, Apeninii, Caucazul etc. in ceea ce priveste potentialul de dezvoltare al domeniilor schiabile!).






Apres Schiurile arata foarte bine, fiind singurele locuri cu wi-fee si, de astfel, unicele in care poti avea semnal telefonic(doar pentru unele telefoane si retele mobile). Angajatii intregului domeniu schiabil par incantati de munca lor, incepand de la barmanii de la apres schi care nu au uitat sa zambeasca si sa-ti ureze o zi buna, pana la domnii de la punctul de achizitionare a cartelelor pentru urcari si cei care te ajuta sa te imbarci/debarci de pe instalatiile de transport pe cablu. Mi-au lasat impresia ca nu vor sa obtina doar bani de la turisti, ci si satisfactia de a petrece momente placute in Sureanu. Iar acest lucru nu se deduce subiectiv doar din cateva concluzii personale ci si din atitudinea lor atunci cand se apropie ultimul minut in care iti mai poti folosi cartela de urcare.
Intreg domeniul e foarte bine gandit, partiile sunt amplasate acolo si asa cum trebuie, zapada persista chiar si atunci cand multe partii isi pun lacatele si inchid pravalia, iar panoama de pe Vf. Ausel, cel mai inalt punct(deocamdata) al domeniului schiabil, 2009m, este una din cele mai frumoase de pe partiile de la noi.
Potential pentru dezvoltarea zonei este, muntii par sa poata sustine o astfel de investitie, iar versantii nordici ai Sureanului s-au dovedit a fi numai buni pentru amplasarea instalatiilor de transport pe cablu. Vantul bate sus foarte tare, ultimele zeci de minute de urcare cu telescaunul iti amintesc de faptul ca esti la munte, iarna, insa zapada se mentine totusi bine pe partie. Ba mai mult, o pulbere fina de nea este mutata de pe marginile de vest ale partiei pe versantii de coborare, numai bine ca sa fie inca un "+" pentru caracteristicile zonei.
Se spune ca, de curand, Consiliul Local a obtinut aprobarile necesare pentru dezvoltarea domeniului care pana acum este unul privat pana pe Vf. Sureanu, de acolo coborarea si partiile facandu-se prin padure, pana in Luncile Prigoanei. Nu imi ramane decat sa sper la desteprarea mai marilor mari si, intr-un viitor nu foarte indepartat, sa inaugurez si partiile ce vor porni de pe Vf. Sureanu.










Pana atunci insa va recomand cu drag zona Muntilor Sureanu, in orice anotimp, iar pentru cazare ministatiunea Luncile Prigoanei, un loc inca linistit, cu oameni primitori, muncitori si tare ospitalieri, care te fac sa te simti bine in muntele lor astfel incat nu te-ai mai lasa dus de acolo. In mod particular, continui recomandarile si pentru Pensiunea Viki, locul nostru de cazare, unde ospitalitatea gazdelor si dotarile, serviciile de cazare si igiena nu au incetat sa ne surprinda intr-un mod placut.

Cu prima ocazie vom reveni in Sureanu! Fie la schi, fie cu bocancii pregatiti de drumetie.



joi, 19 februarie 2015

Schi in Muntii Valcan





In perioada 12-13 februarie, am ales sa petrec timp de calitate alaturi de geografii clujeni in cadrul excursiei de schi organizata in Statiunea Straja sub egida Asociatiei Culturala, Ecologica si Sportiva AMEFA. Fiindca weekendul batea la usa, dupa finalizarea excursiei aflata sub tutela geografica, am poposit tot la munte, de data aceasta in Pasul Valcan, de partea cealalta a Varfului Straja, unde i-am intalnit pe colegii mei dragi de la Adeona.

Fiindca nu am bifat inca 10 iesiri pe partie si sunt la limita pentru atingerea acelui 10 critic, nu am sa intru in detalii despre ceea ce inseamna partiile din Romania, omologarea lor, fezabilitatea investitiilor si alte bazaconii la care ne pricepem cu totii, fie ca avem studii in domeniu, fie ca nu avem pic de competente de specialitate.
Aviz amatorilor: daca vreodata nu stiti ce sa faceti cu banii, intamplator cunosc o mana de meseriasi(tot intamplarea face ca au studii si competente in domeniu) care va vor putea spune ei daca merita sau nu sa va faceti un derdelus pe fiecare monticul. Asta asa doar... pentru a sustine pozitia geografului si a GISistul in societate(cu toate domeniile de activitate).






Fara sa ma afund prea mult in negativisme si realitati crunte despre turismul hivernal, privesc partea plina a paharului si nu imi ramane decat sa ma bucur de zilele petrecute la munte, pe partie, intr-o atmosfera tare placuta si o vreme care te indemna sa ramai cat mai mult pe partie.
De sus din Straja se deschidea o panorama tare placuta a muntilor de la vest de Jiu, avand o perspectiva inspre Retezatul Sudic, Godeanu, Tulisa si crestele Muntilor Valcan, masiv in care am ales sa-mi petrec minivacanta de schi. Au fost doua zile perfecte pentru schi in ceea ce priveste conditiile meteo, vizibilitatea, temperaturile si, nu in ultimul rand, atmosfera.
Momentul cel mai placut, poate, al iesirii alaturi de geografi a fost apusul privit de deasupra partiei. Imi era atat de dor sa vad Retezatul in nuante galbui, sa vad cum cerul se inroseste si cum zapada prinde culori de portocala.
Urmatoarea zi ne-am facut aparitia pe partie cu forte proaspete si dorinta de a schia cat mai mult, de a ne perfectiona sau de a invata putin din tainele schiatului. Schiam cate unul, schiam in grupuri de geografi, ne salutam jovial cand mai vedeam cate unul "de-al nostru" pe teleschi si ne bucuram de fiecare data cand ne venea randul la urcare.








Ultimele zile pe partie le-am petrecut tot in Muntii Valcan, insa in partea de est a Varfului Straja, de partea opusa a statiunii cu acelasi nume, in Pasul Valcan. Vremea buna si oamenii dragi mie pe care i-am intalnit acolo au reprezentat ingredientele esentiale pentru a avea un weekend relaxant si plin de hohote de ras.







Urmatoarea zi, dimineata, m-am bucurat de o plimbare solitara printre casutele statiunii. M-am oprit pentru cateva minute intr-un loc de belvedere de unde ascultam vantul, adulmecam racoarea diminetii si priveam spre muntii inzapeziti. A fost momentul in care m-am reincarcat pentru activitatile orasenesti.







Zapada pare sa fie intr-o stare buna, vremea prielnica schiatului, ceea ce ma determina sa va indemn si pe voi sa iesiti din case si sa faceti miscare.
Am mai spus-o si o mai spun: tuturor ne place sa calatorim, multi dintre noi avem trecut in CV faptul ca pasiunea noastra este calatoritul, schiatul, drumetia montana, spunem ca ne dorim sa facem in viata numai si numai sejururi prin tot felul de locuri exotice, insa ramanem doar cu vorbele. E o diferenta intre a calatori, a te porni din casa cu rucsacul in spate, a framanta pe toate partile lexemul "calatorie" si a spune doar faptul ca iti place sa calatoresti.

Asadar, sa trecem la calatorit si sa lasam vorbele pentru altii.
Ne vedem in weekend la Domeniul Schiabil Sureanu!


Internship platit cu biroul la munte

Bine v-am regasit!  Acum 11 luni scriam pentru ultima data pe blogul personal. Au fost de atunci zile in care mi-am cautat dori...