Vârful Judele, un Machu Picchu al Retezatului






Muntii Retezat primeaza printre randurile literaturii de specialitate ca fiind grupa montana cu cel mai bine individualizat relief glaciar din tara, avand cele mai multe lacuri glaciare si tauri, astfel incat binecunoscutele forme de relief ramase in urma eroziunii ghetarilor montani sa satisfaca privirile celor mai pretentiosi drumeti.
Toamna aceasta ne-am adunat o parte din echipa Adeona si am pornit spre Retezat. Am ales un traseu pe care eu, personal, nu l-am mai parcurs, dar pe care-l aveam in evidenta potecilor inca nebature din Parcul National Retezat, asa ca am fost tare multumita de decizia comuna a grupului de a urca pe Judele.
In mare, traseul a fost urmatorul
Cabana Lolaia( zona turistica Carnic) - Cabana Gentiana - Curmatura Bucurei - Poarta Bucurei - Taul Portii - Lacul Agatat - Saua Judele - Vf. Judele  si retur pe la Lacul Bucura - Curbatura Bucurei - Valea Pietrele - Cabana Lolaia

Pana pe Curmaturai Bucurei traseul e binecunoscut si usor de parcurs pentru oricine are bunavointa si echipamentul necesar unei drumetii la munte. Din Carnic(de unde se lasa masinile, nu de mai sus!) se merge pe marcajul banda albastra, traseu principal in Parcul National Retezat, iar in 3-4h de mers, cu pauze si atmirat de peisaj ajungi la 2206m, in Curmatura Bucurei. De aici se deschide panorama spre caldarea complexa a celui mai mare lac glaciar de la noi, lacul Bucura. 
In ziua in care urcaseram pe creasta se anuntau temperaturi scazute si vand foarte puternic, asa ca ne-am echipat corespunzator pentru inca o drumetie in care vantul sa ne oboseasca in creasta. Pana sa ajungem in Saua Bucurei nu am avut parte de vant, insa dupa ce am iesit in creasta rafalele nu au incetat sa apara. Batea continuu, uneori mai linistit, alteori te lovea brutal dinspre caldarea Bucurei. 







Din Curmatura Bucurei schimbam marcajul si urmarim banda rosie, usor de identificat pe toate crestele principale din Carpati. Dupa ce trecem pe sub Vf. Bucura I, pe care alegem sa il ocolim pentru a salva timp, intersectam si banda galbena, traseu care vine dinspre Culmea Lolaia - Vf. Retezat si coboara la lac la Bucura. Paisajul e... monumental, de o parte si de alta ai lacuri glaciare, culmi si creste golase, caldari glaciare pe marginea carora poteca te duce spre noi  panorame. Inspre nord-vest aveam Rezervatia Stiintifica Gemenele, cu ale sale lacuri inglobate: Stirbu, Gemenele, Taul Negru, Caprelor si Iezilor. In directia opusa era caldarea Bucurei si salba de lacuri ce straluceau in bataia soarelui de... 1 noiembrie.







Coboram la Taul Portii, lacul glaciar situat pe cel mai inalt prag al caldarii complexe a Bucurei, unde sunt insirate lacuri binecunoscute in literatura de specialitate si in randul oamenilor de munte: Lia, Ana, Viorica, Florica, Lacul Agatat. Ramanem pentru cateva minute langa Taul Portii si ne energizam cu ciocolata, seminte si fructe uscate. De acolo, privind inspre sud-vest vedeam peretii Judelui ridicandu-se precum o cetate postata pe verticale de netraversat. Forma m-a dus cu gandul la muntii din jurul sitului incas, la ”vechiul pisc” in limba Quechua( da, Quechua aceia de care stim cu totii din magazin...). 

De la Taul Portii urmarim marcajul punct rosu si, dupa cateva zeci de minute de mers, intersectam si triunghiul rosu, marcaj pe care vom cobori inspre lacul Bucura. Urcam, urcam si iar urcam, trecem pe langa Lacul Agatat, dupa care iar urcam. La un moment dat, dupa o scurta portiune de poteca ce urmarste curba de nivel ajungem la baza crestei. Aveam sa urcam in Saua Judele (2370m) urmarind o poteca de serpuieste in diagonale scurte. Abia cand ajungem pe creasta vedem si mai bine pe unde o luase poteca. Frumos, dar sa aveti grija cu cine mergeti pe acolo si pe unde va uitati cand calcati, macar pe acea pertiune si urmatoarea care va urma pana pe varf!






Din Saua Judele parcurgem cateva minute creasta, dupa care ajungem pe varf. Lasam rucsacurile adapostite printre lespezile gigantice si traversam acea portiune liber, fara bete, rucsacuri si alte cele. Mai scriu o data: atentie cu cine mergeti pe acea portiune si cum calcati pe acolo fiindca e o zona putin expusa pe cateva portiuni! Nu-i dificil, dar e nevoie de atentie!
Ajunsi in varf... bucurie mare, panorama impresionanta si vant foarte puternic, ca doar era nelipsit, mai ales pe ultima portiune de creasta intre Saua Judele si varf. Fac poze, filmari si, ca de fiecare data cand ajung pentru intaia oara pe un varf, pun o piatra pe momaie in semn de multumire pentru ca am ajuns acolo. E un sentiment placut si va doresc sa-l traiti de cat mai multe ori, cu toate ca nu momentul din varf e cel mai important, ci intreaga drumetie, de la plecare pana cand ai ajuns inapoi de unde-ai pornit!







Ne intoarcem pe  aceiasi ruta pana la Taul Agatat, dupa care urmarim triunghiul rosu pe langa salba de lacuri glaciare acoperite deja de un con de umbra. Portiunile umbrite erau inghetate, iar jumatatile insorite in cea mai mare parte din zi aveau topita pelicula de gheata. Ajungem aproape de lacul Bucura, o imensitate de 8,9ha, unde ne oprim pentru a servi pranzul. Mancam, dupa care ne indreptam spre Curmatura Bucurei, iar de acolo traseul e comun cu cel de la urcare. 







La intoarcere ne energizam cu un ceai cald la Cabana Gentiana, asa cum facuseram si dimineata cand am trecut pe acolo, dupa care continuam spre Carnic. Ajungem pe intuneric, caci e noiembrie, iar soarele se ascunde repede. 
M-am bucurat fiindca am vazut locuri noi din Retezat, am petrecut o zi de toamna superba facand miscare si, practic, uitand de toate problemele, si grijile si stresul din oras. M-am mai bucurat de aceasta drumetie fiindca a fost alaturi de colegii de la Adeona, oamenii datorita carora astazi sunt un om de munte, umblu cu bocanci, iar orice magazin cu articole montane reprezinta un pericol pentru economiile adunate. Cu totii avem vicii si slabiciuni, nu-i asa?

Urmatoarea zi, ajunsi in oras, parca ne-am scufundat fara voie intr-o panica nationala, isterie tipic romaneasca si problematizari postate pe toate conturile vorbaretilor in aplicatiile de socializare. N-am sa ma scufund cu vasul si am sa postez in continuare idei, ganduri, articole si viziunea mea despre calatorii, locurile frumoase din lume, oamenii demni de admirat si experientele care ma fac sa afirm  ca viata e facuta din momente, nu doar din planuri. 
Am sa postez despre wanderlust, dorul de duca si proiectele frumoase pentru care am inceput sa lucrez.


Fericire!