"Mireasa din defileu"

Urmărim şoseaua şerpuită ce nu se desparte de cursul Jiului şi ajungem numaidecât la o mănăstire de călugări, pierdută parcă printre versanţii stăncoşi şi susurul apei. Facem popas la Mănăstirea Lainici, undeva la mijlocul Defileului Jiului.

Cu o istorie veche şi bogată, mănăstirea este un martor al trecerii timpului. Aşezată pe locul bisericii din lemn ctitorită în sec. XIV de Sfântul Nicodim, lăcaş dărâmant cu un secol mai târziu la ordinele împărătesei Maria Terezia, biserica din piatră, în care se slujeşte şi astăzi, a fost reconstruită de catre boierii gorjeni la începutul sec. al XIX-lea . În timpul celui de-al Doilea Război Mondial biserica mănăstirii a fost incendiată de către germani, dar în 1926 a fost reconstruită.

Aflată într-un cadru natural deosebit, între versanţii săpaţi în timp de Jiul neobosit, mănăstirea deţine o copie a icoanei făcătoare de minuni “Grabnic Ascultătoarea”, copie adusă de la Muntele Athos(în lume se mai află doar 5 exemplare). Icoana impresionează prin dimensiunile sale, aceasta fiind sculptată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie de argint aurit. Alte comori bisericeşti sunt iconostasul în stil bizantin şi frescele de pe pereţii bisericii vechi, care datează încă din 1860.

După 1990, în incinta mănăstirii a început construcţia unei alte biserici, unică în lume datorită planului ei arhitectonic şi picturii interioare. Construcţia are două planuri: biserica de la demisol şi cea de deasupra ei. Partea de sus a bisericii prezintă o frescă rar întâlnită; sunt pictaţi sfinţi martirizaţi recent, precum sfinţii ruşi ucişi în timpul comunismului.

Datorită aspectului exterior şi anume a faţadei albe ce reprezintă un contrast în cromatica pădurii, mănăstirea a fost numită şi "mireasa din defileu".