Geografia la inaltime, articol aniversar!

Postarea numarul 50 pe Blogul Geografic vine cu un articol surpriza, care pentru prima data nu imi apartine.
Joi, grabindu-ma spre meditatiile la mate(caci fara mate nu se poate) primesc un telefon de la unul dintre jurnalistii Adevarul. Se face ca dupa meditatia la mate ma vad in fata faptului implinit... eu, in plin interviu despre mine si mai ales despre ceea ce fac eu. Uite ce a iesit:
 <<
Andreea Cîra învaţă geografia „la înălţime“



La doar 18 ani, Andreea Cîra este colegă cu mai mulţi dascăli care fac parte dintr-un ONG care organizează tabere montane pentru copii. Şi-a descoperit pasiunea pentru geografie în clasa a cincea, „mulţumită profesoarei care şi-a făcut meseria aşa cum trebuia“.

„Profesoarea mea de atunci, Nagy Borbala, e de vină pentru pasiunea pe care o am. Pe baza lucrurilor învăţate de la ea am construit mai târziu“, spune Andreea. A participat la olimpiadele de geografie, unde a obţinut rezultate foarte bune la faza naţională.

Tânăra îşi aduce aminte că încă de mică răsfoia atlasul şi că au contat foarte mult excursiile pe care a putut să le facă, împreună cu părinţii, prin ţară. „Am fost cu ai mei prin Apuseni, am fost la mare, am văzut oraşe precum Sighişoara, Mediaş, Baia Mare, am ajuns şi prin părţile Bucovinei, la mănăstiri. Eram foarte mică şi abia după ce am ajuns să revăd acele locuri în excursiile cu clasa le-am înţeles mai mult“, spune tânăra.

Este, de câţiva ani, monitor în taberele organizate de Asociaţia de Turism pentru Tineret „Adeona“, un ONG care numără opt persoane, dascăli în mare parte, şi care organizează tabere pentru copii. La evenimentele la care participă are în grijă elevi de clasele I – II, dar şi de studenţi. Andreea este mezina grupului, având doar 18 ani.
„Trebuie să fii cu capul pe umeri, este o răspundere mare să ai grijă de acei copii. Bineînţeles, nu sunt singură, eu mă ocup de o parte a programelor, iar colegii mei, de celelalte“, spune eleva.
Îi învață pe cei mici să folosească busola

Din clasa a IX-a ia la pas munţii din ţară împreună cu cei din Asociaţia „Adeona“, din care face parte. „Le-am zis ca, dacă mai au nevoie de oameni, să îmi spună. M-au adoptat, în cele din urmă“, spune Andreea. În total, sunt opt persoane care se ocupă de taberele organizate la munte. Anul trecut, le-au organizat în Retezat şi Parâng.
„A fost minunat. Mi-am petrecut toată vara pe munte“, îşi aduce aminte Andreea. În ceea ce privește activităţile sale cu copiii, îi învață orientarea pe hartă şi cum să folosească o busolă. Practic, în taberele respective, copiii fac cursuri de educaţie ecologică, fac drumeţii şi învaţă istorie de la „daci“ şi „romani“. „Copiilor le place foarte mult. Printre ei sunt unii care vin în tabere de opt ani încoace“, mai spune Andreea.
Îi plac foarte mult oamenii de munte. „Au o sensibilitate aparte, au ceva de spus şi, alături de ei, trăieşti momente care, încetul cu încetul, te cuceresc: focul de tabară, muzica folk, peisajele. Toate astea generează emoţii puternice“, încheie ea.

Ce îi place

„De curând am început să citesc cărţi de psihologie despre interpretarea gesturilor. De multe ori când mă duc pe stradă mă uit la oamenii care trec pe lângă mine şi mă distrez, pentru că văd cum îi trădează unele gesturi“. Este o fire extrovertită. Îi place mult să poarte conversaţii.

Ce nu-i place

Nu îi plac norii, pentru că sunt mesagerii furtunii. „Cel mai urât lucru, atunci când mergi pe munte, este să vezi nori. Atunci când eşti pe creastă şi se înnorează trebuie să cobori în vale, să găseşti adăpost. Este foarte periculos să te prindă furtuna sus“, explică ea.

Întrebări şi răspunsuri


Ce alte pasiuni ai în afară de munte?
A.C.: Îmi place să editez fotografii, să creez logouri, sigle, să mă joc cu programele de calculator. De Crăciun, le-am făcut colegilor
din „Adeona“ felicitări cu mesajul „La mulți ani, cu geografie!“. Au fost tare nostime. Pe lângă asta, scriu articole pentru un portal de evenimente din Cluj.
Ce vrei să faci după ce termini liceul?
A.C.: Voi fi studentă la Geografie. Vreau să studiez şi geografie pură, dar şi Măsurători Terestre şi Cadastru. Cred că, în
10 – 15 ani, până termin eu, până mai fac un master şi poate un doctorat, va fi nevoie de ingineri în acest domeniu. Oricum, până atunci mai este mult.
Profil:
Născută: 23 iunie 1992, Cluj-Napoca
Studii: Elevă la Liceul Teoretic „Avram Iancu“ din Cluj-Napoca
Familie: Are un frate mai mare

>>

Si pentru ca asa se cuvine, trebuie sa ii multumesc pe buna dreptate lui Adrian M. Popa pentru articolul de bine scris despre mine si despre ceea ce incercam noi, cei de la Adeona sa oferim copiilor si elevilor ce ne trec pragul taberelor de vara, acolo sus...la munte, unde imi place teribil de mult sa invat si geografia, cu "harta" orizontului in fata.

Dupa cum ati observat(daca ati contenit sa observati) in articol/interviu specific, intr-adevar, o singura persoana careia ii multumesc pentru ca "si-a facut meseria asa cum trebuia", insa sunt de admirat toti acei oameni care stau in spatele meu si nu ies niciodata la iveala... ei stau acolo si pun caramida peste caramida pentru ca eu sa apar in fata si sa ma bucur de un inceput de pasiune ce promite multe. Lor ne multumesc pentru orice gest aparent neinsemnat, dar atat de important pentru mine! Nu am sa va numesc pe niciunul dintre voi/dumneavoastra, cu toate ca lista nu e interminabila, caci asemenea oameni, cu sufletele imense, nu vor incapea toti la un loc intr-un singur articol. Va multumesc!

Acesta este site-ul oficial al articolului:
http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Andreea_Cira_invata_geografia_-la_inaltime_0_418758255.html


Comentarii