duminică, 2 septembrie 2012

Vârful Retezat 2485m - iulie 2012



Valea Stanisoara - Varfurile Bucura II si Bucura I

Panorama de pe Saua Retezat, 2251m

Revin in Blogosfera dupa o vara intreaga petrecute la munte, in Retezat. Am avut ocazia ca in sezonul de tabere 2012 sa redescopar, asa cum o fac de fiecare data, "taramul fermecat cu ochi albastri" si sa ma bucur de spectacolul oferit de panoramele muntoase ale reliefului glaciar din Retezat.
Pe varful de unde vine si legenda masivului am ajuns doar o data in aceasta vara, la inceput de iulie, in compania unui grup minunat de tineri taberisti si profesori entuziasti de drumetie, optimisti si dornici de a vedea cat mai multe la munte.
M-am bucurat atunci, in timpul drumetiei, sa aud vorbindu-se in spatele meu, printre taberisti, cat de frumos, special si miraculos e la munte, cat de mult si-ar dori sa fie si ei monitori, cat de mult si-ar dori sa le cumpere parintii o cabana si sa se mute la munte, cat de mult si-ar dori sa ramana la inaltime cat mai mult posibil. Iar cu asa feedback pozitiv nu-mi ramane decat sa-mi doresc sa ma tina picioarele sa duc si de acum incolo cat mai multi tineri pe munte, sa invatam impreuna, de fiecare data cand urcam la inaltime, ce inseamna natura, ce inseamna bogatiile Romaniei si mai ales ceea ce inseamna comoara Retezatului.

Traversare Valea Stanisoara




Dejunul matinal aveam sa il luam la Cabana Pietrele, dupa o ora si ceva de mers caci porniseram dimineata devreme de la Cabana Lolaia. Ne-am dat intalnire la 6 dimineata in fata cabanei, am impartit mancarea iar apoi ne-am pus sperantele intr-o drumetie cat mai placuta si cu reusita de a ajunge pana sus. Comandam un ceai cald de la Pietrele dupa care schimbam marcajul de banda albastra cu triunghiul albastru care avea sa ne urce pana sus, la 2485m, pe varf.
La putin timp dupa ce iesim din padure si dam in Valea Stanisoara schimbam tinuta in ceva mai comod, trecem la sepci in cap, crema de soare si pornim spre amonte. Avea sa fie o zi tare calduroasa!

Varful Retezat vazut din Est/ Valea Stanisoara


Culmea Lolaia si Valea Stanisoarei




Lacul Stanisoara, 1990m


Facem cateva opriri pana la Lacul Stanisoara situat la 1990m, unde ne umplem sticlele, facem poza de grup si pornim spre Saua Retezat. Urcam acea portiune incet, cu multe opriri si grija mare la pietre. Panorama din spatele nostru si cea de sub noi ne faceau sa vrem sa ne oprim pentru a privi in zare la fiecare pas.
Ajunsi in Saua Retezat asistam din nou la o frumoasa lectie de geografie predata de natura. Vedeam de acolo tot Retezatul Nordic, cu toate culmile, vedeam Papusa, Peleaga, Varful Mare, Custura, Bucura I, chiar si pana in Godeanu, dar cel mai fascinant a fost pentru cei mici sa afle ca aveau in fata, chiar cum urcasem din Valea Stanisoara, Rezervatia Stiintifica Gemenele.
Ne-am intalnit acolo si cu paznicul ariei stiintifice, caci acolo era si limita de rezervatie, moment oportun in care le-am amintit copiilor de importanta floristica si faunistica a acelui "laborator natural" ce-l aveau in fata, precum si de restrictiile in ceea ce priveste accesul in rezervatia delimitata de patratul rosu.
Ar fi vrut sa se opreasca acolo, insa le-am promis o panorama si mai fascinanta de pe Varful Retezat. Urcam asadar muntele de grohotis si sarim printre lespezile mari. Oboseala deja nu-si mai facea simtita prezenta si dorinta tuturor de a atinge varful crea o atmosfera vesela si un tonus ideal tuturor.

Urcarea pe Saua Retezat

Caldarea si Lacul Stanisoara

Retezatul Nordic - cele mai inalte varfuri din masiv si culmile montane adiacente

Exemplificarea reliefului glaciar


Retervatia Stiintifica "Gemenele" - Taul Negru



Ajungem pe varful cu aspect de platou si zarim in fata grupul de cehi ce ne depasisera la urcare. Ii vedeam cum se bucurau in preajma placutei ce identifica altitudinea maxima a "bolovanului urias". Ne indreptam cu emotie spre acel punct, grabind pasul si cu mainile in aer de bucurie. Arunc pentru cateva clipe privirea in spate, spre grup, si-i vad tare entuziasmati, pe toti. A fost un moment unic, ma bucuram pentru ei intrucat ajunsesera la inaltime si apreciau cu adevarat acea drumetie pana aproape de cerul albastru.
Patru taberisti: Mihnea, Andrei, Stefan si Vlad, in varsta de 8 ani au fost primii care au atins varful, fiind astfel cei mai tineri participanti la taberele noastre care au ajuns atat de sus, pe Varful Retezat, la 2485m.
Ofer din nou explicatiile bine meritate, dupa care ma pun la fotografiat micutii dornici de a avea o amintire de pe varf pentru a le arata parintilor. Mi-a placut sa aud o rugaminte ce suna cam asa: "Andreea, te rog sa fotografiezi tot ca sa-i arat la tata unde am fost ca altfel nu ma crede".
Am ramas cu o poza de grup de acolo, de deasupra celorlalti munti, cu o panorama superba, cu o mana de multumiri din partea micutilor pentru drumetie si cu promisiunea ca voi continua sa urce pe munti... poate cel mai important lucru pe care-l asteptam de la ei.

Bujor de munte in apropierea varfului

Varful Retezat, 2485m - al treilea ca altitudine din Retezat

Panorama de pe varf

Lacul Stevia vazut de pe varf

Limita de rezervatie

Andrei, Vlad, Stefan si Mihnea, 8 ani



Peisaj de creasta

Culmea principala nordica a Retezatului

La intoarcere nu zabovim prea mult in Saua Retezat caci ne grabeam la lac pentru a lua din nou apa. Era foarte cald, noi eram tot in creasta si se apropia de orele amiezii. Ajunsi din nou la 1990m stam cam o jumatate de ora pentru a imbuca din proviziile de mancare ce au mai ramas. Am fost invitata de nenumarate ori la un biscuit cu pateu si salam care pana la urma mi-a parut delicios, dar nu l-as mai fi servit si pe al doilea.
Ne intoarcem spre cabana pe aceeasi vale glaciara a Stanisoarei de unde masuram cat de aproape parea varful pe care tocmai il urcasem si cat de departe era cu adevarat. Culmile Stanisoara si Lolaia marcau de o parte si de alta valea glaciara, ienuparul si jneapanul aminteau de subalpin, iar susurul stanisoarei ce o traversam din cand in cand era indiciul ca ne aflam in "muntele apa" asa cum mai e numit Retezatul.
Restul veri aveam sa fim purtati pe alte vai glaciare, sa repetam aceleasi trasee saptamana de saptamana, insa aveam sa observam cum natura prindea alte culori de fiecare data cand reveneam in mijlocul muntelui. De la verdele din iunie aveam sa regasim pajisti parjolite de soare la final de august, de la muntele apa din iulie cu petece de zapada aveam sa fotografiem un Retezat cu paraie aproape secate si vai sfioase.

Coborarea de pe varf

Saua Retezatului, 2251m

Vf. Pupusa(2509m) - dreapta, Vf. Peleaga(2508m) - stanga

Coborarea de pe Saua Retezat



Rhododendron/ Bujor de munte

Petece de zapada pe fatadele nordice

Lacul Stanisoara


Valea Stanisoarei

Cu bine si cu vreme buna!



Internship platit cu biroul la munte

Bine v-am regasit!  Acum 11 luni scriam pentru ultima data pe blogul personal. Au fost de atunci zile in care mi-am cautat dori...