Tabara MountMed 2013, Muntii Retezat

Traseul Cabana Lolaia - Valea Pietrele(Cabana Gentiana) - Bordu' Tomii - Lacul Pietrele - Curmatura Bucurei si retur pe aceeasi ruta.

"Medicina si pasiune intr-un colt fara sesiune", aceasta este devisa studentilor medicinisti care au ales sa organizeze Tabara MountMed 2013 in Retezat, la Cabana Lolaia.

Urmarim marcajul banda albastra care traverseaza intreg masivul, de la Nord la Sud, fiind marcajul principal in Retezat numit simbolic si "calea lupului". De remarcat e faptul ca, in lunile aprilie-mai, atunci cand zapada incepe sa se topeasca si vremea e schimbatoare, trebuie sa se tina cont de starea zapezii. Noi am urcat pe traseul de vara pe Curmatura, insa NU recomand acest lucru celor ce poposesc pentru a doua, a treia oara in  Retezat si nu cunosc zona. Exista traseu de iarna care urca pe Curmatura, inscris pe hartile montane si pe care il recomand in perioadele in care zapada nu arata prea bine pe versantul nordic al crestei principale sau atunci cand nu sunteti siguri daca se poate urca sau nu pe cel de vara din cauza corniselor sau a stratului gros si instabil de zapada. Aleg sa atentionez pentru(cred) prima data pe blog despre un traseu, deoarece am inceput sa studiez de cateva luni avalansele, din pura curiozitate si pentru siguranta pe munte.

Dupa Bordu' Tomii a inceput sa fie zapada mai mare, insa doar spre baza Curmaturii Bucurei pot spune ca era ceva mai multa, avand orientare nordica si fiind o fatada umbrita in majoritatea timpului. Fiindca se topise mult in ultimele saptamani, am decis sa nu mergem pe traseul de iarna, care ne scotea undeva pe langa Vf. Custura. Am luat-o drept, perpendicular pe creasta, pe cateva urme mai vechi ce abia se zareau. La urcare nu am intampinat probleme, atat doar ca trebuia sa ne facem urme si inaintam destul de greu. Incet, dar in siguranta! Comparativ cu urcarea din timpul verii, cand urmaresti poteca serpuinda, de data aceasta am putut sa-mi dau seama mai mai bine cu cat de mult se ridica de printre grohotisuri custura ce margineste cele doua caldari glaciare: a Pietrelor si a Bucurei.

Pe la 2200m vremea se schimbase. Batea vantul, era mult mai frig, insa panorama era incantatoare. Facem cateva poze, impartim dulciurile care le aveam cu noi si incepem coborarea. De data aceasta distractia nu era atat de mare, pentru ca de pe creasta totul parea mai abrupt. Ne intoarcem pe aceleasi urme, coborand ca de pe o scara si infigandu-se adanc mainile si bocancii in urmele de la urcare. Incet, atentionandu-ne continuu coboram treimea superioara a crestei. Mai departe, de unde nu mai era nici un risc sa ne lovim de pietre ne dam drumul ca pe topogan si coboram cativa zeci de metri in cateva secunde. O nebunie!
Ajunsi la baza Curmaturii privim cu totii in sus si nu ne venea sa credem cat de repede am coborat mai bine de 100m. De bucurie, entuziasm sau unii de frig incepem sa alergam prin zapada si sa coboram fiecare prag glaciar ca pe topogan.

Scoatem un timp bun pana la cabana, unde ne asteptau restul studentilor. Au urmat apoi multe seri cu petreceri tematice, plimbari nocturne la Cascada Lolaia, o drumetie scurta la traseul tematic de la Capul Dealului, cursul de prim-ajutor, festivitatea de premiere si focul de tabara.

Asa cum am incheiat cele cateva vorbe spuse cu drag la finalul taberei, voi incheia si acum, in speranta ca mare parte din medicinistii intalniti in Tabara MountMed vor fi peste ani aceia ce vor salva vieti in Romania!

Daca aveti ocazia, participati ori de cate ori puteti la cursuri de prim-ajutor, la initiere in BLS, la workshopuri in care invatati cum sa reactionati in situatii limita, la accidente, nu doar pe munte, ci si in viata de zi cu zi.

Poteci insorite!