In perioada 12-13 februarie, am ales sa petrec timp de calitate alaturi de geografii clujeni in cadrul excursiei de schi organizata in Statiunea Straja sub egida Asociatiei Culturala, Ecologica si Sportiva AMEFA. Fiindca weekendul batea la usa, dupa finalizarea excursiei aflata sub tutela geografica, am poposit tot la munte, de data aceasta in Pasul Valcan, de partea cealalta a Varfului Straja, unde i-am intalnit pe colegii mei dragi de la Adeona.
Fiindca nu am bifat inca 10 iesiri pe partie si sunt la limita pentru atingerea acelui 10 critic, nu am sa intru in detalii despre ceea ce inseamna partiile din Romania, omologarea lor, fezabilitatea investitiilor si alte bazaconii la care ne pricepem cu totii, fie ca avem studii in domeniu, fie ca nu avem pic de competente de specialitate.
Aviz amatorilor: daca vreodata nu stiti ce sa faceti cu banii, intamplator cunosc o mana de meseriasi(tot intamplarea face ca au studii si competente in domeniu) care va vor putea spune ei daca merita sau nu sa va faceti un derdelus pe fiecare monticul. Asta asa doar... pentru a sustine pozitia geografului si a GISistul in societate(cu toate domeniile de activitate).
Fara sa ma afund prea mult in negativisme si realitati crunte despre turismul hivernal, privesc partea plina a paharului si nu imi ramane decat sa ma bucur de zilele petrecute la munte, pe partie, intr-o atmosfera tare placuta si o vreme care te indemna sa ramai cat mai mult pe partie.
De sus din Straja se deschidea o panorama tare placuta a muntilor de la vest de Jiu, avand o perspectiva inspre Retezatul Sudic, Godeanu, Tulisa si crestele Muntilor Valcan, masiv in care am ales sa-mi petrec minivacanta de schi. Au fost doua zile perfecte pentru schi in ceea ce priveste conditiile meteo, vizibilitatea, temperaturile si, nu in ultimul rand, atmosfera.
Momentul cel mai placut, poate, al iesirii alaturi de geografi a fost apusul privit de deasupra partiei. Imi era atat de dor sa vad Retezatul in nuante galbui, sa vad cum cerul se inroseste si cum zapada prinde culori de portocala.
Urmatoarea zi ne-am facut aparitia pe partie cu forte proaspete si dorinta de a schia cat mai mult, de a ne perfectiona sau de a invata putin din tainele schiatului. Schiam cate unul, schiam in grupuri de geografi, ne salutam jovial cand mai vedeam cate unul "de-al nostru" pe teleschi si ne bucuram de fiecare data cand ne venea randul la urcare.
Ultimele zile pe partie le-am petrecut tot in Muntii Valcan, insa in partea de est a Varfului Straja, de partea opusa a statiunii cu acelasi nume, in Pasul Valcan. Vremea buna si oamenii dragi mie pe care i-am intalnit acolo au reprezentat ingredientele esentiale pentru a avea un weekend relaxant si plin de hohote de ras.
Urmatoarea zi, dimineata, m-am bucurat de o plimbare solitara printre casutele statiunii. M-am oprit pentru cateva minute intr-un loc de belvedere de unde ascultam vantul, adulmecam racoarea diminetii si priveam spre muntii inzapeziti. A fost momentul in care m-am reincarcat pentru activitatile orasenesti.
Zapada pare sa fie intr-o stare buna, vremea prielnica schiatului, ceea ce ma determina sa va indemn si pe voi sa iesiti din case si sa faceti miscare.
Am mai spus-o si o mai spun: tuturor ne place sa calatorim, multi dintre noi avem trecut in CV faptul ca pasiunea noastra este calatoritul, schiatul, drumetia montana, spunem ca ne dorim sa facem in viata numai si numai sejururi prin tot felul de locuri exotice, insa ramanem doar cu vorbele. E o diferenta intre a calatori, a te porni din casa cu rucsacul in spate, a framanta pe toate partile lexemul "calatorie" si a spune doar faptul ca iti place sa calatoresti.
Asadar, sa trecem la calatorit si sa lasam vorbele pentru altii.
Ne vedem in weekend la Domeniul Schiabil Sureanu!
Comentarii
Trimiteți un comentariu