Parangul, panorama spre lumină




Weekendul trecut l-am petrecut in Muntii Parang, alaturi de prietenii si colegii Asociatiei de Turism pentru Tineret ADEONA. Dupa o saptamana dificila de care-mi voi aminti, pana la urma, cu bucurie sper peste ani, iesirea in Parang a venit la timpul si momentul potrivit. Multumesc divinitatii pentru acest lucru!
Pana la cabana am urcat cu telescaunul cateva minute bune. Ne-am imbracat bine si ne-am pregatit de o urcare incetinita a vechii instalatii. N-am mai ajuns in Parang din 2010, iar revenirea in statiunea de care ma leaga prima tabara la munte a fost una foarte placuta. Turistii erau putini, mai rasariti fiind localnicii din vale si cativa studenti veniti in practica de specialitate cu facultatea.
Dupa ore bune si productive in care introspectia si proiectarea deciziilor in viitor au fost cuvintele forte ale zilei, spre seara am primit si "rasplata" unei zile obositoare, dar productiva. Astfel, sambata seara am pornit intr-o plimbare scurta prin statiune, cam pe cand 8 Martie batea la usa in ceas de seara. Panorama a fost una de nopti numai bune pentru drumetie, cu Luna, vreme blanda si vant adormit... pana la un punct. Panorama Vaii Jiului si crestele albe luminate de Luna au fost muzele noastre.









Pe principiul "dupa munca si rasplata", duminica ne-am pornit cu totii intr-o scurta drumetie, pe Vf. Parangul Mic (2074m), intr-un frumos circuit care a inceput din statiunea montana cu acelasi nume, urcand deasupra partiei, continuand apoi pe curba de nivel urmarind banda rosie pret de cateva zeci de minute. Apoi, cand panta putin mai domoala ne-a permis sa urcam rapid pe creasta, am cotit-o in sus, iar de acolo am facut cale intoarsa, pe coama inzapezita a muntelui pana pe varful vizat. De acolo am coborat spre statiune.
Traseul a fost reusit si tare frumos, cu panorame superbe, vreme si companie placuta, zambete si cateva cadre interesante pentru iubitorii de natura si de frumos.








Pentru oricine doreste sa urmareasca acest traseu, recomand doar multa, multa atentie din momentul in care ajung pe creasta si pana la coborare. De asemenea deplasarea pe curba de nivel poate fi anevoioasa atunci cand e zapada mare asa ca inarmati-va cu rabdare si resurse de energie. Ochelarii de soare si tot ce mai contine echipamentul de iarna nu trebuie sa lipseasca!(stiti voi prea bine care e si puteti citi si pe la altii pe bloguri :D )
Surpriza drumetiei a fost pentru mine varful in sine, fiindca am gasit acolo un element tare drag mie, ce-mi aminteste, de fiecare data, de studentia la Cartografie: un semnal fluture, un reper pe care topografii si geodezii il folosesc in munca lor fara ca simpli drumeti sa stie ce reprezinta. Insa pentru noi, cei ce privim un munte in curbe de nivel si puncte de conta, reprezinta elemente si puncte a caror precizie este determinata cu o acuratete foarte, foarte mare si, incontestabil, ne bucuram de fiecare data cand vedem asa ceva la inaltime.





Filmuletul turei - click pentru video

Sa fiti iubiti si sa faceti in viata ceea ce va place, oricat de greu ar fi!
Ture frumoase si in siguranta, cu oameni buni!