marți, 28 februarie 2012

Intre calcarele si gheata din Muntii Trascau






----------------------
"Pe urmele lui Dinu..."
----------------------
In weekend am mai schimbat aerul Clujului pe sfarsit de vacanta cu aerul de munte din Trascaul calcaros.
Ne-am lasat dusi pe urmele lui Dinu si astfel ne-am abatut de la poteca binecunoscuta ce ducea pana sus la Cascada Sipote. Dupa ce iesim din sat si trecem de paraul Ponor, ce din amonte venea tocmai din cea mai lunga pestera din Trascau, Huda lui Papara, tinem dreapta prin fanatele satului urcand tot mai departe de poteca ce o lua prin padurea de fag.








Pe masura ce urcam plafonul gri se spargea incet, incet si lumina era tot mai buna pentru poze. Unii cu pozele, altii cu bulgareala... unde mai pui ca atmosfera a fost intretinuta de aparitia virtuala a trei personaje feminine, Bianca, Daniela si Sanziana/Simona, “frumoasele craiese” despre care nu am sa amintesc prea multe pe-aici, dar le stim noi foarte bine cine sunt.
Pe unde merseseram noi aveam deschisa panorama spre partea de sud a Trascaului, asa ca vedeam de acolo imaginea muntelui mult mai bine decat de pe ruta obisnuita cu poteca marcata din padure. Reperam de acolo saua care urca de la Huda lui Papara spre Vanatarile Ponorului si Valea Morilor/ Ponorului, afluent de dreapta al Ariesului, iar in urma noastra lasam tot mai mult Valea Ariesului.










Nu lipsesc din peisaj nici de aceasta data casele specifice din zona de munte a Apusenilor unde taranii isi adaposteau odata animalele. Constructiile de lemn cu acoperis inalt de paie sunt astfel o emblema a Apusenilor, caci aici viata la munte e in stransa legatura cu pasunatul si cresterea animalelor.




Saua de la Huda lui Papara spre Vanatarile Ponorului

Valea Ariesului - Salciua
Urcand pe muchie ajungem intr-o sa de unde vedeam sub noi traseul obisnuit. Coboram de acolo precum “[...] boului”, zburdand copilareste si chiuind teatral la fiecare pas zvelt prin zapada grea si imbibata cu apa. De acolo nu mai aveam mult pana pe platou. Spre vest luminile dupa-amiezii rupeau umbre ciudate din norii ce se ridicau de dupa saua ce tocmai o coboraseram. Pe culme iesea un spectru rosiatic de lumina ce completa imaginea de munte.


  








La Sipote pe platou nu zabovim ca n-aveam de ce. Traversam paraul ce forma in caderea-i cascada de travertin. Ajungem astfel dupa o coborare scurta de partea dreapta a cascadei. Pe stancile calcaroase stateau agatate sulite inghetate, lungi si ascutite la capetele de gheata... turturi lungi de forme si dimensiuni variate. Unii mai lungi, altii mai subtiri, in ansambluri unite de inghet sau singuratici si cocotati de surplombele inalte. Aratau impresionant si pe masura ce ne apropiam de peretele de travertin unde caderea de apa ce impresioneaza prin peisajul de gheata devenea din ce in ce mai "savuros" pentru privirile noastre.
O imagine cu forme si sculpturi impietrite in apa, o cromatica alb-albastruie a apei oprite in loc de inghet si suspendate de tuful calcaros... 









Pe sub gheata mai curgea un firicel de apa ce lovea neincetat roca galbuie, prelingandu-se in siroaie efemere spre vale si pierzandu-se pe sub zapada.
Daca tot mi-a fost carat trepiedul pana acolo, l-am folosit pentru cateva cadre, insa parca tot timpul nu e de-ajuns uneori pentru poza perfecta...data viitoare poate.















Urcam apoi pe platou pe ruta folosita in taberele la munte intreaga vara si continuam pe traseul marcat. Urmele nu erau batute pe-acolo asa ca le-am facut noi. Ici-colo apareau pe poteca curgeri de zapada de pe versantul de pe care patul de frunze lasa sa cada la vale zapada instabila. Se opreau chiar pe poteca, caci acolo declivitatea era aproape nula, iar spre vale se zareau din nou portiuni unde zapada cazuse de pe patul de frunze sub forma de culoare. Interesant, ar fi fost din nou o lectie buna predata in natura pentru tinerii de pe bancile scolii.




Complex Adeona Apuseni - Tabere si excursii la munte pentru copii si elevi


Pe cand rasunau clopotele printre ulitele tacute si adormite ale satului de la poalele Masivului Bedeleu, ajunseseram la Complexul Adeona din Apuseni, unde mi-am petrecut de altfel si toata vara trecuta in taberele la munte pentru copii si elevi.
Urmatoarea zi am surprins transformarea curtii mereu plina in vara de copiii si elevii in tabara, intr-un teren alb, tacut, dar parca pregatit pentru a primi din nou elevii in tabara la munte.







Cu ganduri bune!

Internship platit cu biroul la munte

Bine v-am regasit!  Acum 11 luni scriam pentru ultima data pe blogul personal. Au fost de atunci zile in care mi-am cautat dori...